Cardiologia se ocupă cu investigarea și tratarea bolilor congenitale și dobândite ale inimii și ale sistemului cardiovascular. Bolile cardiovasculare sunt cauza principală de deces la nivel mondial și reprezintă peste jumătate dintre decesele înregistrate și în România. Deoarece bolile cardiovasculare pot rămâne asimptomatice până în stadii avansate, prevenția și diagnosticul prompt sunt de o importanță majoră.
Când ar trebui să consulți un cardiolog?
Examinarea cardiologică este recomandată chiar și în absența simptomelor, în special după vârsta de 40 de ani sau mai devreme în prezența factorilor de risc. În cazul apariției unor simptome sugestive pentru afecțiuni cardiovasculare, este important stabilirea rapidă a diagnosticului pentru a preveni complicațiile grave.
- Durere toracică, presiune sau apăsare în piept, mai ales la efort
- Disconfort toracic nespecific
- Palpitații, ritm cardiac accelerat sau foarte lent
- Dificultăți de respirație (dispnee)
- Oboseală inexplicabilă, slăbiciune
- Tensiune arterială crescută
- Amețeli, leșin, pierderi de cunoștință
- Edem la nivelul membrelor inferioare (picioare umflate)
Care sunt principalii factori de risc cardiovasculari?
Afecțiunile cardiovasculare pot fi cauzate de o combinație de factori de risc. Cei mai frecvenți includ:
- Hipertensiune arterială
- Fumat
- Nivel crescut de colesterol
- Diabet zaharat
- Sedentarism și stil de viață stresant
- Obezitate
- Consumul excesiv de alcool
- Istoric familial
Ce boli diagnostichează și tratează cardiologul?
Hipertensiunea arterială este o afecțiune foarte frecventă și adesea asimptomatică, dar netratată poate duce la accident vascular cerebral, infarct miocardic, ateroscleroză sau boli renale.
Aritmiile cardiace apar atunci când ritmul normal al inimii devine neregulat. Pot fi de mai multe tipuri:
- Tahicardia – ritm prea rapid (peste 90 bătăi/minut)
- Bradicardia – ritm prea lent (sub 50 bătăi/minut)
- Fibrilația atrială – una dintre cele mai frecvente aritmii
Apare prin îngustarea sau blocarea (stenoze sau ocluzii) arterelor coronariene. Pot cauza reducerea fluxului de oxigen ceea ce duce la angină pectorală, infarct sau stop cardiac. De multe ori nu prezintă simptome în stadiile incipiente. La baza acestei boli stă ateroscleroza, fumatul, hipercolesterolemia.
În această afecțiune, inima nu mai poate pompa eficient sângele necesar organismului. Simptomele includ dispnee, oboseală, edeme ale membrelor inferioare, dureri în piept și palpitații.
Valvele cardiace reglează fluxul sanguin între camerele inimii și vasele mari. Pot apărea două tipuri principale de disfuncții:
- Stenoza – îngustarea valvei, care obstrucționează fluxul de sânge
- Insuficiența valvulară – valva nu se închide corespunzător, permițând refluxul sângelui
Inflamațiile cardiace pot fi provocate de infecții virale sau bacteriene, boli autoimune ori aritmii. Simptomele includ: dureri toracice, dispnee, febră, palpitații și oboseală. Tratamentul depinde de cauza exactă identificată.
Ce investigații efectuam în cadrul consultației cardiologice?
Metodă esențială care înregistrează activitatea electrică a inimii. ECG-ul de repaus oferă date despre ritmul cardiac, frecvența bătăilor și eventuale aritmii sau ne pot sugera existența unei boli cardiace ischemice.
Este o investigație non-invazivă care permite evaluarea funcției de pompă a inimii, (fractia de ejectie) identificarea tulburărilor ischemice, anomaliilor valvulare, necesara in evaluarea regulată și periodică după o intervenție sau operație cardiacă.
În cardiologie este utilizată în special pentru diagnosticarea rapidă și monitorizarea insuficienței cardiace.
- Holter ECG: pacientul poartă un dispozitiv timp de 24 de ore sau mai mult, care înregistrează activitatea electrică a inimii în timpul activităților zilnice.
- ABPM (monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale): un aparat automat care măsoară tensiunea la intervale regulate, timp de 24 de ore. Oferă informații detaliate despre variațiile tensiunii în decursul unei zile.
Dacă ECG-ul, ecografia și simptomele sugerează o boală coronariană, se poate efectua CT coronarian. Această metodă detectează plăci, stenoze sau ocluzii în arterele coronare. Rezultatele sunt de mare ajutor pentru abordarea strategică a bolii coronare ischemice, pentru diagnosticul ferm și pentru planificarea unui tratament bine pus la punct sau indicarea unei coronarografii.
Ce se întâmplă în timpul unei consultații cardiologice?
Consultația începe cu o anamneză detaliată. Medicul întreabă despre simptome, boli anterioare, medicamentele utilizate, istoricul familial și stilul de viață etc. Se efectuează apoi examinarea fizică: auscultație, măsurarea tensiunii arteriale, iar în funcție de caz, ECG de repaus, ecografie cardiacă, Holter ECG sau ABPM. Pot fi recomandate și analize de laborator suplimentare (hemoleucograma, electroliți, funcție renală, funcție hepatică, lipide, NT-proBNP, HgA1c, CK, Troponina). Pe baza rezultatelor, medicul stabilește planul de tratament sau trimite pacientul pentru investigații suplimentare.